vineri, 28 decembrie 2012

Gândurile unei femei VI



Când mi-a fost greu, când am vrut să plâng, când eram dezamăgită de cei care mi-au promis clipe de amor și m-au lăsat să aștept într-un colț pentru o clipă de atenție, când am pus la îndoială cine eram și încercam să mă redescopăr, când simțeam că nu mai pot m-am sprijinit de educația mea, de visele mele și de cei care m-au susținut întotdeauna.
" Ești o persoană atât de complicată. Fiecare virgulă pentru tine este importantă. Fiecare punct trebuie pus bine la locul său. Fiecare frază trebuie cântărită bine când sunt pe lângă tine. " - adevărat, sunt cea mai complicată femeie. Sunt un cocktail de vise, de speranțe, de așteptări și noi provocări. 


Am învățat să mă plac așa cum sunt cu puțin timp în urmă, când am renunțat de invidii copilărești, am înțeles că suntem toate frumoase în felul nostru. Mama deseori îmi spunea că trebuie să ne îngrijim pentru noi, nu pentru a fi pe placul altora sau pentru a demonstra ceea ce nu suntem. 
Există momente în care mă rujez și mă aranjez doar pentru a spăla câteva vase sau pentru a șterge praful.
În alte momente mă ascund sub haine comode pentru că mă simt puturoasă.
Fiecare moment mă reprezintă. Fiecare gând mă reprezintă.
Când mă simt demoralizată probez haine nepurtate de mult timp sau ascult ritmuri pe care mi-am dansat viața, așteptările și visele.

joi, 27 decembrie 2012

Prietenie sau cunoștință?




M-am împrietenit cu oameni. Le-am dat tot ce aveam mai scump și mai curat: încrederea. I-am ascultat când totul era prea greu și complicat, i-am ridicat când greutățile le oboseau umerii, i-am susținut cu vorbe sincere, i-am iertat pentru că îmi păsa.
M-am împrietenit cu oameni. Oameni pe care îi consideram persoane frumoase, suflete curate. Oameni care credeam că vor crede în mine, mă vor susține. Oameni care părea născuți pentru sufletul meu.
A durat o clipă, o secundă, o greșeală. 
Brusc și-au dat măștile jos, s-au așezat în fața mea ca niște fiare la pândă. M-au lovit când nu mă așteptam, m-au lovit pe la spate, fără să știu, fără să mă pot apăra.
M-am împrietenit cu oameni care n-au înțeles cine sus, oameni care s-au ascuns în spatele unui chip angelic pentru a mă lovi cu cuvinte prea grave, minciuni peste minciuni.




Cine suntem? Cine îmi este prieten? Prieten îmi este cel care mă susține indiferent de situație. Prieten îmi este cel care nu mă judecă, încearcă să înțeleagă. Prieten îmi este cel care nu mă ridică în slăvi, mă critică pentru a-mi face un bine. 
În viața mea m-am împrietenit cu mulți oameni și am învățat să fac diferența dintre cunoștințe și prieteni. 





vineri, 14 decembrie 2012

O iarnă.

"De Craciun, toate drumurile duc acasa."


Îți mai aduci aminte când erai copil și mergeai cu bunicul prin oraș pentru a cumpăra cel mai frumos brad? Îți mai aduci aminte când casa miroasea a portocale și te răsfățai cu bomboane? Îți mai aduce aminte când numărai zilele până la vacanță, îți curățai sania și ieșeai pe furiș din curtea școlii pentru a evita o bulgăreală?
Dacă îți amintești aceste lucruri, ești un om norocos pentru că ai trăit o copilărie de poveste.

Nu există sărbătoare mai frumoasă și mai magică decât Crăciunul.
Îmi amintesc iernile grele, îmi amintesc mânușile legate cu fir pentru a nu le pierde, îmi amintesc obraji roșii și chef de joacă, îmi amintesc cum furam morcovii bunicii pentru a-mi colora omul de zăpadă.
Ce frumos este să ai amintiri, să ai un motiv pentru a zâmbi, să știi că te-ai bucurat, să știi că ai avut parte de o copilărie magică.
Îmi amintesc cum patinam în drum spre școală, cum mă rugam să lipsească profesorii, cum speram să ningă mai tare. 



Întotdeauna am îndrăgit mirosul iernii, mirosul portocalelor, mirosul  prăjiturilor gustoase. Întotdeauna m-am distrat decorând bradul. 
Ce este mai frumos? Să te învârți în jur pentru a pune luminițele, să mai scapi câte un globuleț, să te încurci în prea multe fundițe și decorațiuni, să ajungi în vârf iar la sfârșit să stingi lumina și să spui: A venit Crăciunul.
Când eram mică mă întrebam de ce sărbătorim Crăciunul. În timp am înțeles că sărbătorim nașterea Mântuitorului, sărbătorim dorința de a fi mai buni, mai curați, mai oameni. 
Mi-am dat seama că Dumnezeu ne-a făcut un cadou pentru sărbători: familia. Nu a pus-o sub brad, pentru că nu încape. A așezat-o în jurul unei mese. 

vineri, 23 noiembrie 2012

O prietenie.



"Nu rupe firul unei prietenii, căci,
chiar dacă îl legi din nou, nodul rămâne.
 "
Octavian Paler

N-au ascultat când m-a durut. 
Au pornit la drum și n-au așteptat
ca furtuna să treacă.

Prietenia pentru ei a fost doar o poveste mult prea scurtă.

Amiciția noastră a fost o carte citită prea repede,
dintr-o răsuflare.
A rămas doar o copertă, pagini rupte și o mică dedicație.



" Prietenia este un dar căzut din  cer,
ascuns prin buzunare
și iubit doar când dispare."

  

O visătoare.

"Suntem facuti din acelasi material din care sunt tesute visurile."
William S.
Sunt o femeie visătoare, sunt o femeie încăpățânată, sunt un amestec de sentimente și cuvinte.
Din când în când pic. Mă lovesc și pic. O căzătură dureroasă, o căzătură neașteptată. Mă agăț de oameni, reproșuri și greșeli. Mă prăbușesc la pământ fără speranță, ca un trandafir zdrobit și rănit. 
O lacrimă, două, trei. Țip dar știu că trebuie să o iau de la început.
Cel mai dureros moment în viață îl trăiești când vezi cum cei din jurul tău suferă din cauza lacrimilor tale. Când
 înțelegi că durerea din sufletul tău este o picătură din lacul amărăciunii care zace în sufletele celor dragi.
Ca să te ridici ai nevoie de oameni. Ai nevoie de o mână de ajutor, ai nevoie de puțin optimism, ai nevoie de amintiri și vise.
Aduni geanta pierdută pe drum, pantofii cumpărați la reduceri, lacrimi sărate, dezamăgiri și greșeli descoperite prea târziu. Înțelegi că oricât ai vrea, la un moment dat cedezi. Înțelegi că sufletul este o o valiză: oricâtă presiune ai face nu vor încăpea doar lucruri frumoase. Ce să lași acasă? Ce să iei la tine?
Să iei la tine visele, amintirile frumoase, lecțiile de viață, o carte preferată, piesa voastră, clipele petrecute în doi, sărbătorile în familie și greșelile făcute cândva. Restul? Să rămână acasă, pe un raft sub praf.

Este o lună magică, o lună pentru iubire și bunătate! 
De ce nu reușim să ne bucurăm de familie și oameni dragi în fiecare zi? De ce avem nevoie de o zi anume pentru a vizita străbunicii, pentru a ne bucura de cei dragi, pentru a ne răsfăța, pentru a petrece mai mult timp acasă?
De ce iubim Crăciunul? Iubesc Crăciunul pentru că-mi umple sufletul cu speranță, pentru că sărbătoresc nașterea Mântuitorului, pentru că mă simt om și încerc să uit de tot ce este urât pentru a-mi amin

ti încă o dată cât sunt de norocoasă. Pentru că am o familie, pentru că sunt iubită, pentru că Dumnezeu îmi apără sănătătea și mă ferește de probleme care nu se pot rezolva.
Îmi amintesc cum era când eram copil: Crăciunul însemna cadouri, vacanță, timp pentru jucării și timp lângă părinți. Întotdeauna am făcut bradul cu sora mea și era totul atât de distractiv.
Deși nu mai suntem copii, inocența rămâne ascunsă printre globulețe și hârtie pentru cadouri. Deși suntem îndrăgostiți sau părinți, trebuie să ne bucurăm de frumusețea acestor sărbători.
A sosit timpul. Trebuie să gustăm tot ce viața ne-a oferit, să ne mulțumim cu puțin și să luptăm corect pentru ce ne dorim.






Un brad este frumos nu pentru că ascunde cadouri scumpe ci pentru că a fost decorat cu dragoste și liniște sufletească. O masă bogată este frumoasă atunci când este înconjurată cu oameni frumoși, oameni cu suflet curat, oameni care se iubesc.
De ce iubim Crăciunul? Pentru că am ajuns să ne rezumăm la puține sărbători pentru a petrece timp cu cei dragi.
Hai să credem din noi în Moș Crăciun, hai să scriem scrisori și să cântăm colinde ca altă dată! Să nu uităm de copilărie, să ne bucurăm lângă cine ne iubește și să iertăm pe cine ne-a rănit cândva!
Acesta este spiritul sărbătorilor de iarnă! 

duminică, 11 noiembrie 2012

Despre oameni.


Ce cred eu că înseamnă bunătate?




Un om bun este cel care nu se laudă cu ceea ce face; cel care nu încearcă întotdeauna să fie în centrul atenției; cel care nu caută aplauze. Bun la suflet este cel care, ascuns într-un colț, ajută și susține oamenii nevoiași. Nu este cel care se umflă în pene și poveștește tuturor despre faptele lui mărețe.
Mă consider norocoasă pentru că am cunoscut oameni buni, oameni simpli și curați sufletește. Oameni care mi-au întins o mână și n-au cerut nimic în schimb. Problema este că sunt foarte puțini. Există mulți oameni egoiși și răutăcioși care profită tocmai de suflete frumoase, de oameni blânzi și modești.

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Gândurile unei femei V




Am crescut visând o poveste de dragoste ca în desenele animate. Un prinț frumos, o caleașcă, un castel, multe greutăți învinse și un final fericit. Prima dragoste am considerat-o un basm dar știam că nu poate fi atât de simplu.
Am cunoscut marea iubire și am înțeles că dragostea adevărată este mai mult decât un film,o poveste,un vis. Cât este de frumoasă iubirea. Cât este de frumos respectul. Cât este de frumoasă viața în doi.
M-am îndrăgostit, m-am emoționat, m-am îngrijorat, m-am speriat. O amestecătură atât de ciudată, ca un cocktail de sentimente.
Relația noastră este aluatul unei prăjituri: am adăugat iubire, încredere, momente grele, răbdare, dialog, lacrimi, îmbrățișări, curaj. Am pus totul la cuptor și a ieșit o minunăție. Un loc doar al nostru. Două inimi, două drumuri, doi oameni.
El mă are pe mine, eu îl am pe el.
O relație nu este perfectă, discuțiile nu stau departe de cupluri. Însă cel mai importan lucru este să ascultăm, să ajungem într-un loc comun: dragoastea noastră.
Sunt mai norocoasă decât Cenușăreasa, Mica Sirenă, Frumoasa sau Albă ca Zăpada!

vineri, 9 noiembrie 2012

Jumătăți și speranțe.



"Tu mă iubești sau ce?
Ce."

                             
    Ne îndrăgostim și ne dăm seama că suntem norocoși,
ne îndrăgostim și ne dăm seama că este minunat să iubești,
ne îndrăgostim și descoperim frumusețea vieții în doi,
ne îndrăgostim și greșim fără să vrem,
ne îndrăgostim și țipăm de durere,
ne îndrăgostim și descoperim amărăciunea dorului,
ne îndrăgostim și visăm,
ne îndrăgostim și sperăm în doi,
ne îndrăgostim și iertăm,
ne îndrăgostim și învățam,
ne îndrăgostim deseori
dar destinul ne îndreaptă către jumătatea noastră fără să ne dăm seama.

Doi prieteni.




poză: http://tangledleaves.tumblr.com/


Aș vrea să pot spune că am întâlnit doar oameni frumoși,calmi,simpatici și modești. 
Dar nu este adevărat.
Oricât am încercat, oricât aș încerca să înțeleg comportamentul altora, am învățat să evit prietenii neplăcute sau suflete urâte ascunse după chipuri din porțelan.
Este dureros să vezi cum, oameni care te-au sprijinit și te-au lăudat prin cuvinte prea frumoase și dulci, în scurt timp au uitat de tine. Rămâi cu un gust neplăcut. Îți dai seama că poate ai fost un visător, un copil, un sensibil. Te gândești că poate ai greșit tu cumva. Și încerci să te întorci, deși n-ai plecat de bunăvoie. Te întorci și ușa este închisă. Ai sparge ușa, l-ai trage de o mânecă și i-ai spune: Cum ai putut să renunți la prietenia noastră? Cum ai putut să renunți la mine și să alegi invidia? Cum ai putut?
Nu o poți face. Trebuie să accepți răutatea oamenilor, faptul că te-au părăsit, faptul că n-au ales prietenia.
Când cineva te dezamăgește, pentru a te proteja, dai vina pe întreaga planetă. Dai vina pe speranțe, pe prea mult optimism, prea multă încredere, prea mult respect.

Am cunoscut câteva persoane care trăiesc după renumitul proverb din Italia "Morto un papa, se ne fà un altro. " Adică a murit un papa, găsim altul. Poate traducerea nu înseamnă mult însă dacă înțelegem morala recunoaștem modul de a trăi al multora. Viața merge înainte; oamenii merg înainte (din când în când mai privesc în urmă și văd că au mai uitat câte ceva). Când o prietenie se sfârșește avem două alegeri: ori încercăm să ne împăcăm ori unu dintre cei doi folosesc citatul de mai sus. Nu este ușor. Nu este un capăt de drum. Răscolim poze, răscolim peripeții, răscolim amintiri, răscolim filme, răscolim tot ce este frumos. Apoi ajungem la sfârșit și ne dăm seama că prietenia este un drum în doi. Nu funcționează atunci când unul dintre noi se oprește, se așează pe o bancă și îți spune să mergi tu mai departe pentru că este obosit.


vineri, 19 octombrie 2012

Despre mine de la A la ... ∞

Mi-ati spus ca nu ma cunoasteti prea bine. Sper sa va placa! 


                                                     




" Adori : oamenii sinceri

Bei cel mai des : cafea si coca-cola ( rușinică)

Ceai? din când în când . Când sunt răcită.

Deutsch: Ja!Ja! Ich habe Deutsch gelernt!

El amor tiene un nombre? Se llama Flavius.

Fericită pentru că ... ? Pentru că mă simt iubită, pentru că mă simt complicată, pentru că mă simt eu! 

Gusturile...: nu se discută. Cred că fiecare om este liber. Fiecare om se îmbracă cum vrea, se aranjează cum cred mai bine. Sunt sătulă de atâtea coduri și impresii. 

Hobby? Recent m-am apucat de multe lucruri , cred din lipsă de ocupație. Acum prefer să stau mai puțin pe Facebook și să lucrez la ceva. Am decorat un borcănel, un umeraș și am făcut un suport pentru cercei. Sunt 
chiar mândră. Nu prea migăleam înainte. Acum mă distrez la maxim !

Istorie? Istoria este una dintre materiile mele preferate. 

Jogging? Sunt o puturoasă! Nu suport să alerg :))

Locul în care te-ai născut? Ploiești. Am amintiri frumoase. Încă mai păstrez legătura cu câțiva colegi și prieteni dragi.

Momentul în care ai simțit o schimbare? Când am ajuns în Italia. M-am acomodat destul de ușor, m-am împrietenit cu oameni noi și la început totul era o provocare. Apoi vine dorul de casă ( deși stau în Italia cu familia ) pentru că-ți lipsesc sărbătorile la bunici, prietenii cu care ai crescut și ... mai multe la un loc. Vrei să demonstrezi că poți . Eram timidă înainte... aici am devenit mai băgăcoasă :))

Nu suporți? Nu suport multe lucruri. De obicei dacă am o problemă ... nu tac. Nu suport minciuna,lingușitorii,băgăcioșii. Nu suport comentariile răutăcioase. De când am pagina am descoperit cum anumite persoane se distrează așa: te fac să te simți prost,greșit,nepotrivit. 

O melodie : Right here waiting for you .

Portofel : :)) multe multe bonuri! "




joi, 4 octombrie 2012

Totul va fi bine. :)



Puțin soare și parcă mă simt mai bine. 



Am uitat de toate gândurile negre, de obstacole, de presimțiri, de regrete. Astăzi pe cer zâmbește sufletul meu, emană căldură și chef de a merge mai departe.
Sunt o persoană pretențioasă. Mă aștept la mult din partea mea și nu mă mulțumesc cu păreri de rău.
Întotdeauna încerc să învăț din greșeli, le întorc pe dos, le răsucesc, le comentez și înțeleg ce n-am știut.
Deseori vreau prea mult. Deseori pretind ceva ce nu există pentru că vreau să mulțumesc fiecare suflet din jurul meu. Vreau să fiu motiv de fericire, de mândrie. Vreau să aduc zâmbetul pe buzele celor dragi, vreau să nu dezamăgesc pe nimeni, vreau să dau totul . La maxim.
Pentru că sunt om... la un moment dat obosesc. Patul mă primește cu brațele deschise, sting curajul, sting încrederea, sting lumina și rămân așa... pe gânduri. Cine n-are asemenea zile nu este om.
Cine n-are asemenea zile nu știe cum e să cazi. Cine n-are asemenea zile nu știe cât de frumos și triumfător este momentul în care soarele se întoarce, ne bate la ferestră și ne spune: "Omule ridică-te. Este datorita ta așa cum datoria mea este să vă încălzesc zilele de iarnă și toamnă . Ridică-te. Mulți te vor fruntaș. Mulți te vor învingător. Eu n-am să te las acolo, ascuns ca un laș."
Nu uita : în fiecare dimineața soarele îți șoptește să te ridici . Poate că nu întotdeauna îl poți vedea.
Poate că nu întotdeauna poți vedea speranța însă ea merge cu tine oriunde, îți încălzește sufletul și viața.
Un om, un suflet și multă speranță.




miercuri, 3 octombrie 2012

Un loc al meu, un loc al nostru.


Mă simt norocoasă. De ce?
Pentru că am un loc al meu numit acasă.
Acolo unde toți cei dragi mă așteaptă, casa mea, ascunzătoarea mea, locșorul în care mă simt bine.



Ce bine e să te întorci acasă după o zi lungă,încărcată,obositoare și haotică. Ce bine e să-ți arunci haina pe cuierul tău, să-ți agăți hainele în dulapul tău plin cu mofturi, să-ți strângi părul, să porți pijamaua cu trei măsuri în plus, să-ți faci un ceai și să stai.
Să respiri odihnă, să respiri liniște,să respiri optimism, să te simți la locul tău , pe canapeaua ta preferată.
Câtă liniște. Ce bine e așa. Să rezolvi tot ce era de rezolvat și să stai. Timp pentru mine. Timp pentru vise.Timp pentru casă.

M.T.

miercuri, 22 august 2012

D-ale casei.

Mi s-a acrit de vorbe aruncate aiurea . Oameni care te ranesc si apoi se asteapta sa te porti normal , ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat . Sa nu ai reactii , sa treci cu vederea , sa ii intelegi si sa nu pui la suflet . 
Nu sunt de piatr
a , nu am intotdeauna doar zile bune si nu sunt obligata sa accept ironia , pe care o consider arma celor care nu au curajul de a-si exprima gandurile si se ascund dupa vorbe ce nu le apartin .
Viata este ca o masina de spalat : trebuie sa selectam si sa separam rufele . Trebuie sa ghicim cine ne vrea binele si cine ne vrea raul . Nu este atat de usor .






" Ochii sunt oglinda sufletului " - am cunoscut oameni care purtau lentile de contact , oameni care parea buni si intelegatori , oameni pentru care as fi facut orice lucru . Intr-o buna zi acei oameni mi-au dovedit opusul , mi-au dovedit ca nu cunosti persoana care iti sta in fata pana nu ai o problema , pana nu ii ceri ajutor si intelegere . Viata ne arata cine ne este prieten si cine nu . Deseori persoanele care ne iubesc cu adevarat sunt langa noi ca un nor asupra pamantului . In clipele grele se scutura si ne racoresc viata , ne sprijina si ne fac sa mergem mai departe . 

Tarabă cu sentimente .

Azi am încercat să zâmbesc . Nu știu dacă am păcălit pe careva . Știu doar că a fost un zâmbet amar , un zâmbet trist , un zâmbet plângăcios . 
Sunt zile în care mă simt pierdută , mă simt copilă cu prea multe vise și lacrimi . Deseori plân
g pentru că nu reușesc și vreau să strig atât de tare , să mă îmbrățișeze cineva și să îmi spună că există o soluție . Sunt zile în care nu vreau să mai caut soluții , vreau ca viața să ia deciziile pentru mine iar eu să zac tolănită citind o carte .
Sunt zile în care mă simt puturoasă . Zile în care aș plânge cu o cutie de înghețată între brațe , sperând că lacrimile îmi vor șterge dubiile . 







M-am considerat întotdeauna o femeie complicată . Râd și după două secunde mă dau de ceasul morții pentru că îmi amintesc ce am greșit și ce am pierd . Se mai întâmplă să fiu și pesimistă . Atunci chiar că trebuie să-mi stai departe . Văd negru unde este roșu , gri unde este albastru , lacrimi unde este iubire , dezamăgire unde este prietenie și așa mai departe . 

Sunt zile în care mai bine stau departe de oglindă . Fiecare defect , chiar și cel care nu există , provoacă dezamăgire . Îmi critic viața , alegerile , rochia prea lungă , rujul prea aprins , cămășile lui necălcate pentru că am fost puturoasă , aragazul nespălat , rufele neîntinse și plâng . Plâng pentru că câteodată nu mai pot și am nevoie de susținere . Da , o vorbă dulce . El știe să mă ridice atunci când devin o frunze ce cade încet , dansând în aer , la pământ . Cred că este magician sau sunt eu prea îndrăgostită pentru că îi sunt de ajuns două brațe pentru a mă ridica în aer și a-mi da putere pentru a merge înainte . 

Bună dimineața .


Un zâmbet cald , o îmbrățișare , sărutul tău . Îmi lipsești deja . 
Niciodată nu am reușit să rezist departe de tine . Noaptea te caut . Dimineața tânjesc după glasul tău și mă ascund sub parfumul dulce prin pernă . 



Viața ne pune la încercare sentimentele . Viața vrea sa vadă cât vom rezista așa . Două suflete . Mult dor . Amintiri . Iubire . Viitor .
Pentru viitor luptăm . Pentru viitor tu ești acolo , eu sunt aici .

miercuri, 25 iulie 2012

Gândurile unei femei II



Visele sunt atât de greu de îndeplinit .
Sunt nopți în care te privesc cum dormi și eu abia reușesc să mai respir . Nopți lungi , nopți nedormite , nopți calde în brațele tale , nopți pierdute .
Am căutat soluții , am căutat munți și noi scăpări , m-am întrebat cum pot face mai mult , cum pot îndeplini un vis imposibil .
Și parcă mă prăbușesc într-o groapă fără sfârșit atunci când puțini îmi spun că pot , puțini îmi spun că voi rezista până la sfârșit .
Nu am renunțat niciodată la cine și la ce mi-am dorit ; nu m-am abătut în fața unui obstacol și am încercat să descopăr noi soluții , noi drumuri , noi oameni , noi sentimente .
Mi-a fost frică . Mi-a fost teamă de consecințe . M-am zgâriat . M-am rătăcit printre amintiri și îndoieli . Și m-am ridicat .
Însă în seara asta mă simt din nou slăbită , dezamăgită de acei oameni în care am crezut , iubită de puțini și criticată de mulți .
Mi-au slăbit mâinile , mi s-au scurs ochii de atâtea lacrimi și sufletul parcă nu mai vrea .
Nu mai vrea să aibă încredere , nu mai vrea să dăruiască fără să primească măcar o vorbă dulce , nu mai vrea să găsească scuze , nu mai vrea să își amintească de cei care s-au dus fără nici un regret , de cei care au profitat și de ultima doză de fericire .
Privesc în ochii tăi și știu că mă iubești : cu bune și rele ai fost și ești mereu lângă mine .
Accepți zilele în care te învinovățesc degeba .
Accepți momentele în care am nevoie doar de susținere și multă încredere .
Accepți prietenii mei și viața mea .
Accepți dorințele mele .
Lupți cot la cot cu mine pentru visele mele care într-o noapte au devenit visele noastre .

marți, 24 iulie 2012

Sunt si eu un om .















Sunt un om , un om cu multe defecte .
Aș vrea să pot spune că personalitatea și modul meu de a fi m-au ajutat mereu însă nu este adevărat . Sunt un mac ce se leagănă într-un câmp plin cu îndoieli , am o latură curată și o latură murdară , am gânduri bune și rele , îmi place soarele dar îmi plac și norii .
Când am dat de greu nu m-am lăsat învinsă : am renunțat la monotonia vieții și mi-am pus sufletul la încercare . Dacă am câștigat m-am simțit o luptătoare , dacă am pierdut m-am simțit amărâtă , greșită , nedreptățită , uitată de soartă ;
Nu întotdeauna am fost calmă , nu întotdeauna am iubit viața , nu întotdeauna am iertat . Am cunoscut oameni pe care i-am iubit prea puțin , i-am alungat din viața mea și apoi mi-am plâns de milă. Am cunoscut oameni pe care i-am mințit pentru că așa le era mai bine . Am cunoscut oameni de la care am învățat și bune și rele .
Sunt un om , merit respect !
Pentru că toți greșim : și tu , și el , și voi ! Ne dăm seama atunci când nu mai rămâne nimic de făcut și ne rămâne în buzunar doar un SCUZĂ-MĂ .
Sunt un om , merit iubire !
Pentru că am nevoie de iubire , de sentimente , de clipe tandre , de zâmbete , de îmbrățișări , de cei pe care îi îndrăgesc . Ce aș fi fără iubire ? Ce aș fi fară sentimente ? Un corp plimbăreț , o umbră în întuneric , o femeie fără inimă .



luni, 23 iulie 2012

Caut prieteni ! Unde dau de ei ?



Caut adevar , sustinere , incredere . Caut mereu și nu găsesc . 
Mă gândesc la oamenii care au făcut parte din viața mea și apoi au plecat pe alt drum .
 Mă gândesc la prieteniile tinereții , atunci când totul părea atât de ușor . 
O invitație la un suc , o plimbare prin parc , zâmbete și povestiri inocente . Iubiri inocente , critici fără sens și multe împăcări .
Prietenii de astăzi te invită la un suc doar pentru a se lăuda . Dacă nu ai telefonul scump , haine de firmă și alte obiecte fără rost nu ești ca ei . Nu ești ce vor . Nu meriți să stai cu ei . Din acest motiv te cheamă din când în când . 
Eu încă mai caut amiciții pure , fără bârfă , fără rautăți .
Și am câțiva prieteni de suflet acolo mereu lângă mine : puțini , însă cu ei îmi este cel mai bine! Mă simt eu , mă simt în siguranță , mă simt în largul meu , mă simt fericită , mă simt prietenă ! 




vineri, 20 iulie 2012

Vară ...




Vânt du-mi gândurile departe
și în miez de noapte
răcorește-mi sufletul cu șoapte
printre lacrimi și dorințe . 

Soare încălzește-mi obrazul 
și topește-mi dorințele
ploaie răcorește-mi corpul
și cheamă-l în brațele mele . 



Noi doi .






Sentimentele nu se măsoară în cuvinte , promisiuni și minciuni . Îți spun că te iubesc , îți spun că ești o parte din mine însă știu că nu este de ajuns . Te-aș îmbrățișa de o mie de ori , te-aș sărută o zi întreagă și nu ar fi de ajuns . Cum să îți multumesc pentru iubirea și răbdarea ta ? Cum să îți mulțumesc pentru nopțile în care ai stat lângă mine și mi-ai spus cât de frumoasă  , cât de curajoasă și copilă sunt ? Cum să îți mulțumesc pentru că m-ai iertat atunci când te-am comparat cu iubiri ce s-au stins , cum să îți mulțumesc pentru că m-ai așteptat ? Am sezanția că un te iubesc nu este de ajuns și deseori cred că nu merit atât de mult .

                  Lasă-mă să te sărut , tot mai mult . Lasă-mă să te îmbrățișez , 
                                                            să îi mulțumesc vieții pentru că am ajuns să te iubesc . 

O cameră , o femeie .

Atunci când m-a durut , m-am ascuns de cei care m-au considerat întotdeauna puternică și luptătoare . În anii ce au trecut am purtat o mască din carton , am ascuns lacrimi amare după zâmbete dulci , am strâns amintiri și dezamăgiri , am iertat oameni care nu m-au meritat , am mințit pentru că nu aveam altă posibilitate , am greșit pentru că am vrut să încerc , am rezistat pentru că nu am vrut să dezamăgesc persoanele din jurul meu . Și ascunsă într-o cameră am plâns , am căzut , am strigat , am așteptat ca momentul greu să treacă . Am învârtit cheia , am deschis ușa și am luat-o de la capăt.
Am încercat sa ascund suferința dar știu adevărul : câțiva au înțeles că mă doare dar nu au avut timp pentru mine . 





Iubesc ceea ce sunt .

Cuvintele rănesc . Cuvintele dor . 
Deseori vorbim fără să ne gândim la consecințe . Zdrobim inima celor slabi fără să vrem și atunci când îi vedem la pământ ne dăm seama că am greșit : înțelegem că poate am exagerat , că poate inima a cedat în fața răului , că poate am uitat de unde am plecat .


M-am întrebat mereu ce înseamnă frumusețea . Mi s-a spus că frumoasă înseamnă slabă , înaltă , zâmbăreață , ochi albaștri , mâini nemuncite . Mi s-a mai spus că există puține femei cu adevărat frumoase pentru că aspectul fizic necesită sacrificii . Mi s-a mai spus că puțină carne pe ici-colo strică . Mi s-au spus atâtea lucruri încât a trebuit să privesc către oglindă și să mă întreb : frumusețea ce înseamnă ?
Frumsețea înseamnă suflet curat , suflet învingător , suflet luptător , suflet curajos , suflet muncitor , suflet iubitor . Frumos nu înseamnă slab , perfect , plat sau superficial .
Cu ce mă ajută o rochie strâmtă ( care stă bine pe șolduri ) dacă sufletul este trist ? Cu ce mă ajută o bluză decoltată dacă nu am puterea de a zâmbi ? Cu ce mă ajută tocurile înalte dacă nu am puterea de a merge înainte ?
Cu nimic . Cei care mă judecă după aspectul fizic nu au ce face , nu au timp pentru a mă cunoaște : nu au ce critica , pentru că nu mă cunosc . Și totuși o fac . O fac atunci când te reîntâlnesc după ani lumină și îți spun : "Vai , cât te-ai îngrășat ? "( tu speriată ajungi să te consideri un dinozaur ) sau "Vai , dar nu e că te-ai m-ai îngrășat ?" . Sau se poate întâmpla invers : ai slăbit și nu e bine nici așa . Pentru că acesta este adevărul : oamenii critică . Sunt întotdeauna nemulțumiți și aruncă cuvinte exact atunci când te simți mai timidă , mai nesigură , mai sensibilă .

vineri, 13 iulie 2012

Endless Summer


Shopping day ! 
Astazi am plecat la drum si am intrat intai in magazinul Sephora , 
unde as sta 24 din 24 !
Hai sa va povestesc ce am cumparat !!

PS : voi publica preturile in euro pentru ca stiti ca locuiesc in IT ! 



                                                                Paleta Sephora :
                                                               preț : 24,90 euro 
                                                             Peste 50 de culori  
                                                           rujuri în partea stângă 
                                                 în partea dreaptă blush-uri și pudră .






                                                                  O pensulă cu magnet
                                                               care cuprinde 3 pensule .
                                                     Liner Brush - Crease Brush - Smudge Blush 
                                                                       preț : 14,90 euro
                                                    ESF: practic m-am ales cu 3 pensule într-una! 
                                                  
                           După ce mi-am minunat ochii la Sephora am trecut și pe la Kiko .
Cred că știți că sunt în ofertă ojele , cel puțin în Italia . 
Dar am trecut peste pentru că au început reducerile
și mă interesează alte produse . 


                                                              Eye Pencil nr. 104/103 
                                                                              preț :  1,90 euro x 2
                                      



                           
                                                                               Ruj 
                                                                            nr. 191 
                                                                         preț : 3,00 Euro 
                         
                            Aștept părerile voastre , întrebări sau sfaturi !

                                                                               
           






joi, 28 iunie 2012

Gândurile unei femei .

Pleacă . Dar mai stai .
De ce mă iubești ? 
Încotro mergi ?
Ce rămâne din noi doi ? 
Acum că totul devine greu , de ce renunțăm ? 
Hai să luptăm . 



Este un coșmar , știu . Totuși în fiecare noapte visez aceleași șoapte , aceleași vorbe și mă trezesc brusc în brațele tale . Cum să îți spun eu că îmi este frică ? Cum să îți spun eu că nu vreau să pleci ? Îmi lipsesc cuvintele atunci când te privesc , aș vrea să te pot lega de mine , să te am toată viața aici : tu și eu , cerul și luna , apa și focul . 
Te-ai trezit . Spune-mi că mă iubești , poate așa dispare din suflet teama asta , obsesia și egoismul de a te ține pentru mine . Aici . Pentru totdeauna .

Oricât de mult aș încerca



nu reușesc să uit lacrimile amare , zilele negre , munca obositoare , iubirile ascunse , iubirile dureroase , dezamăgirile și oamenii care au plecat fără bun rămas .
Oricât aș încerca nu pot spune că viața este simplă dar pot spune că este magică , interesantă : o aventură .
Oricât aș încerca nu pot spune că am acceptat mereu ceea ce destinul mi-a dăruit : am încercat mereu să schimb ceva , am încercat mereu să aduc îmbunătățiri în viața mea și a celor dragi . Am picat , Doamne de câte ori am picat . Și parcă nu mai aveam putere pentru a mă ridica . Și parcă totul trebuia să se sfârșească .
Și totuși m-am ridicat . M-am ridicat lovită , dezamăgită , mândră și credincioasă .


miercuri, 13 iunie 2012

Deseori ...

Vorbesc prea mult și spun lucruri de care îmi pare rău .
Te rănesc pe tine , îmi rănesc inima și pe cei din jur .
Deseori vreau doar să fiu sinceră și să spun ceea ce gândesc  .
Știu , pe lângă tine eu sunt cea impulsivă , cea care alungă lumea dar apoi se topește de dor .
Deseori mă conving că am dreptate , că ți-am arătat tot ce am mai bun .





Dar nu este adevărat : lângă tine descopăr zilnic lucruri frumoase , lângă tine mă simt ca o floare , lângă tine văd doar soare , lângă tine am înțeles cât de importante sunt greșelile atunci când înveți din ele .

luni, 11 iunie 2012

Când este liniște ...

Privind calendarul mi-am dat seama că trec zilele , trec lunile , trec anii și din păcate timpul nu ne lasă să ne bucurăm de viață . Trăim și zile bune , trăim și zile rele dar important este că reușim să trecem peste ele .
Numesc rele zilele în care ne simțim greșite , ne simțim pe dinafară , ne simțim complicate și neînțelese .
Sunt momente în care sunt mai critică cu mine decât sunt alte persoane străine pentru că știu cine sunt , îmi cunosc limitele și nu înțeleg ce mă reține . Îmi dau seama că deseori vreau doar să îmi apăr inima de oameni care nu mă merită , de situații care mi-ar face rău , de amintiri și dorințe care par atât de dulci dar în scurt timp vor avea un gust acrișor . Mă simt o egoistă atunci când prefer să sufăr în liniște decât să arăt lumii întregi cât de mult doare trecutul , cât de mult doare singurătatea și cât de mult doare nesiguranța .



Cine nu a fost măcar o dată judecat pentru aspectul fizic ?
Cine nu a fost măcar o dată criticat pentru că ori s-a îngrășat ori a mai slăbit ?

În viața mea mereu m-am înfruntat cu părerea celorlalți .
Au fost momente în care mă simțeam scufundată într-o mare plină cu oameni falși și inculți , care nu știau decât să te judece după o înghețată mâncată în plus . Acești oameni te făceau să crezi că nu erai frumoasă ... când pentru ei frumusețea se rezuma la o rochie strâmtă sau la un număr mic pe cântar . 
Ca oricare femeie am reușit să mă trezesc și să îmi dau seama că frumusețea înseamnă zâmbet , simplitate , fericire , iubire și siguranță . Ești frumoasă atunci când te placi așa cum ești , atunci când poți mânca o înghețată fără remușcări , atunci când dovedești celor din jur cine ești si ce poți face , atunci când te iubești și emani doar fericire . 



Sentimente.

Deseori simt cum speranțele se desprind din mine  .
Un sentiment de care mereu mi-a fost frică , un sentimente de care mereu m-am ascuns : teama de a nu face destul pentru cei care mă iubesc , teama de a reunța atunci când abia ating succesul , teama de a nu mă bucura de viața  .
Înconjurată de chipuri frumoase și blânde , deseori simt că nu mai am răbdare .
Nu mai am răbdare să ascult problemele celorlați pentru că mă simt greutatea gândurilor mele , nu mai am răbdare să ascult sfaturile celorlați pentru că deseori ei nu știu ce simt , nu mai am răbdare să îmi recunosc greșelile pentru că oricum mă simt judecată . În așa momente îmi amintesc că , deși am vrut să dovedesc celor din jur că pot mai mult și slavă Domnului am reușit , încă mai sunt o copilă care are nevoie de susținere . Încă mai mă ridic cu genunchii zgâriați de cimentul încălzit de lumina soarelui și mă îndrept cu lacrimi sărate către cei care ma iubesc .





joi, 31 mai 2012

Mergând pe stradă am observat cât de tristă este lumea .
Persoane care merg cu ochii în pământ , persoane cu nasul pe sus și ochelari de soare , persoane cu chip încordat , persoane care îți observă vestimentația , persoane care te împing , persoane care pășesc cu ochii în telefon și câteva , puține ce-i drept , persoane care zâmbesc . Sunt genul de oameni care îți spun Mulțumesc atunci când le deschizi ușa , sunt genul de oameni care îți zâmbesc dacă te oferi să îi ajuți , sunt genul de oameni care pășesc cu fruntea sus și zâmbetul pe buze . Deși au greutăți , ei merg înainte nu învinovățesc lumea pentru problemele lor și nu se consideră superiori .




duminică, 27 mai 2012

Sunt zile în care m-aș închide într-o odaie și aș rămâne acolo : o oră , chiar două .
Sunt zile pe care le-aș petrece citind o carte lângă o cană cu ceai .
Sunt zile în care mă simt plictisită de visele mele .
Sunt zile în care mă simt fericită .
Sunt zile în care mă simt iubită .
Sunt zile în care nu-mi găsesc locul printre oamenii din jurul meu .
Sunt zile grele , sunt și zile bune
pe toate le infrunt cum pot eu .



Suntem oameni .



Avem multe slabiciuni .
Avem multe defecte .
Ne dorim doar lucruri concrete .
Visam , ne dorim , luptam , gresim si iubim .
Judecam greselile altora si le justificam pe ale noastre .
Suntem oameni 
dar uitam sa fim oameni
fata de cei din jurul nostru .



sâmbătă, 26 mai 2012

Fără să vrem , se mai întâmplă să rănim persoanele din jurul nostru. O facem fără să ne dăm seama , prin mici gesturi sau vorbe aruncate fără rost .
Deseori răspundem în grabă celor dragi , nu dăm prea multe explicații din lipsă de timp sau pentru că ne considerăm atât de independenți încât nimeni nu ne poate întrerupe .
Sufletul are nevoie de odihnă pentru că petrece majoritatea timpului iubind , urând , așteptând , sperând și reproșând . 
Și acest timp ne este necasar pentru a înțelege că siguranța zilei de mâine este doar o iluzie pe care am inventat-o deși nu ținem nimic sigur în palme . ©

Cu mâinile poți face lucruri mărunte dar pline cu iubire .
Cu mâinile poți mângâia un chip obosit .
Cu mâinile poți șterge lacrimile omului iubit .
Cu mâinile poți vindeca rana unui om rănit .
Cu mâinile poți cânta o dulce melodie .
Cu mâinile poți uda o floare .
Cu mâinile poți ridica o persoană de la pământ .
Cu mâinile poți desena .
Cu mâinile poți scrie poezii despre iubire .

Bunica , cel mai dulce glas . Bomboanele ei sunt cele mai bune , deși mereu au fost ieftine . Îmi amintesc cu drag diminețile în care , deși nu vroia să mă trezească , abia aștepta să petrecem timpul împreună . Și parcă mâncarea avea un secret special : multe dimineți petrecute lângă ea m-au făcut să înțeleg că iubirea adevărată are un ingredient secret pe care cu toți îl descoperim la un moment dat . 


Maria T.

Mergi sus!
Copyright © Eu sunt femeie